În toată goana de zi cu zi, în care n-avem timp de nimic, acest pui copt lent, la temperatură mică până când carnea fragedă i se desprinde de pe os, e o idee grozavă de comfort food, indiferent că-i o cină din mijlocul săptămânii sau un Sunday roast ca la carte. Și pentru că e încă primăvară și mai găsim leurdă pe tarabele din piață, un pesto de leurdă care să îmbrace puiul abia scos din cuptor este exact doza de prospețime care să completeze tabloul. În plus, tocmai pentru că suntem mereu pe grabă, acest pui necesită minimum de pregătiri: cât timp el se rumenește încet în cuptor, noi câștigăm timp în plus cu ce sau cu cine ne place!
Puiul de astăzi nici măcar nu are o rețetă în adevăratul sens al cuvântului: nu trebuie decât umplut cu ierburi aromatice și multe jumătăți sau sferturi de lămâie, masat cu cristale de sare și asezonat cu piper proaspăt râșnit, uns cu ulei și zeamă de lămâie. Apoi dat la cuptor, la 160 de grade, două ore, două ore și jumătate sau până se rumenește exact atât cât să fie perfect. (Toți avem standarde diferite de perfecțiune, al meu înseamnă pui copt lent cu piele crocantă și bine aurită, uneori chiar un pic arsă!)
Când ceasul ne arată că puiul e aproape gata, pregătim sosul pesto: într-un robot de bucătărie, punem o legătură de leurdă, 1 cățel de usturoi, 60 g de parmezan ras, 30 g de fistic, 100 ml de ulei de măsline de calitate. Mixăm totul până devine o pastă de un verde vibrant, care poartă în el gustul ușor usturoiat al primăverii.
Nu ne rămâne decât să îmbrăcăm cu acest pesto de leurdă puiul bine rumenit și să ne înfruptăm cu bucurie din el.
Comments