La sfârșit de vară, am hotărât, sub imperiul nostalgiei, că toamna nu poate veni fără ca niște trufe negre să parfumeze bucătaria. Mai mult, am hotărât că acest lucru trebuia să se întâmple “ASAP”, așa că m-am apucat să răscolesc pământurile virtuale ale țării, cutreierând internetul în lung și-n lat. Nu m-am lăsat până când la ușa casei mele nu a apărut o cutie explodând a parfum de trufe încă dinainte de a o deschide. Bonus: un pachet cu hribi uscați. Bucurie mare, pe care orice gurmand o poate înțelege.
Trufele care-au ajuns la mine sunt trufe bănățene - și cum înțelepciunea populară zice că “Banatu-i fruncea”, pot spune cu mâna pe inimă și cu nările înmiresmate că acum întreg frigiderul miroase a trufe, deși ele au căpătat, între timp, recipientul lor special și zac trufașe (sic!) pe pat de orez, conform obiceiurilor de păstrare.
Știați că dacă în recipientul cu trufe sunt păstrate, fie și numai pentru o zi sau două, câteva ouă, ele se contaminează cu parfumul trufelor și capătă o aroma specială? Eu am vrut să verific pe propriile-mi papile gustative 😀 Așadar, am trecut de la experiment la practică și confirm rezultatul: se verifică! Iar când la micul-dejun te așteaptă oua trufașe – așa cum le-am denumit eu – parcă entuziasmul de a începe o nouă zi crește instant.
Papară de ou. Paparadă. Scrob. Zdrențe de ouă. Așa e cunoscut pe meleagurile noastre. Dar parcă atunci când rostesc brouillade aux truffes noires, dimineața capătă altă muzicalitate, iar micul-dejun, altă poezie. Un preparat deopotrivă rustic și rafinat, simplu și cât se poate de sofisticat în același timp. Și totul printr-o adiție atât de mică: felii de trufe negre, care să lase în urma lor exact acel iz îmbietor ca o dâră de parfum rămasă în urma unei doamne distinse.
Ingredientele folosite de mine:
un cub de unt
3 ouă
două linguri de smântână cu 32% grăsime
fleur de sel de Guérande
o trufă mică, neagră
Iar procesul nu a fost deloc complicat, limitându-se la doar câteva clipe în care casa s-a umplut de un miros capabil să atragă pe oricine – o adevărată magie! Am pus tigaia la încins și cubul de unt la topit. Atunci când acest lucru s-a întâmplat, am luat tigaia de pe foc, am spart ouăle direct în tigaie, am adăugat cele două linguri de smântână, apoi am trecut din nou tigaia pe foc și am început să amestesc energic și continuu cu o spatulă de silicon. Când totul a căpătat consistența care îmi place mie, am luat răzătoarea și, deasupra întregului deliciu, am ras o jumătate din trufa neagră, având grijă să asezonez totul și cu un pic de fleur de sel de Guérande, amestecând încă o dată, pentru ca toate aromele să se armonizeze. Et voilà! Brouillade aux truffes într-o dimineață deja răcoroasă! Eu am servit totul într-o mini-cocotte decorativă, cu felii din jumătatea de trufă rămasă.
Iar dacă mai încăpea îndoială, omleta franțuzească cu felii subțiri de trufe abia tăiate era, la rândul ei, de neratat. Nu chiar dis-de-dimineață, mai degrabă la un brunch, cu un pahar de șampanie adăugat și neapărat cu două felii de pâine artizanală cu maia. Un răsfăț!
Commentaires