Trăim într-o societate în care suntem permanent încurajați să vrem și să avem mereu mai mult, ceea ce, desigur, este motivațional și lăudabil — dar nu și când vine vorba de problema risipei de mâncare. O treime din alimentele produse la nivel mondial și 20% din cele cumpărate la nivel european sfârșesc direct la gunoi, arată statisticile Parlamentului European. Cu alte cuvinte, 88 de milioane de tone de alimente sunt risipite în fiecare an, de la momentul producției lor și până la consumul final — toate acestea în timp ce 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți, iar 55 milioane de persoane (9,6% din populația UE) nici măcar nu-și permiteau, în 2014, o masă de calitate o dată la două zile.
La noi, aproximativ 1,7 milioane de tone de mâncare sunt aruncate anual la nivelul gospodăriilor individuale, conform FoodCare.ro, iar 6000 de tone de mâncare ajung în fiecare zi la coșul de gunoi. Nu întotdeauna din rea-voință: principalele motive pentru care românii aruncă mâncare sunt pentru că alimentele se degradează prea repede (26%), estimează greșit cantitatea de alimente (21%) sau pentru că fac mai multe cumpărături decât e nevoie (14%), potrivit Gândul via Institutul Național de Sănătate Publică.
Iar statisticile pot continua cu cifre la fel de alarmante. Cert este că, dincolo de cifre, risipa de mâncare este o problemă din ce în ce mai mare în societatea contemporană, însă insuficient dezbătută și conștientizată. În ceea ce mă privește, am început să fiu atentă la acest aspect cu ani în urmă, pe vremea când lucram ca angajată, iar timpul meu era limitat și, de cele mai multe ori, dictat de circumstanțe exterioare, care nu depindeau de mine. Anii de muncă în televiziune sau comunicare, unde ritmul lucrurilor este, de cele mai multe ori, amețitor, au fost ani frumoși și intenși, dar au venit și cu mult consum energetic și intelectual; să fii creativ este plăcut și seducător din afară; să faci din creativitate un job de fiecare zi și să fii pregătit în fiecare clipă să livrezi idei noi, bune și eficiente poate genera multă presiune. Iubeam ceea ce făceam, dar zilele în care abia apucam să mănânc sau mâncam pe fugă nu-mi erau necunoscute.
Așa că deseori mă trezeam făcând planuri de proiecte culinare, rețete pe care îmi doream să le experimentez, liste de cumpărături cu care exploram hyermarketurile — dar, de multe ori, la finalul săptămânii, constatam cu tristețe că nu fusese timp nici pentru experimente noi, nici pentru mine, iar ingredientele cumpărate cu atâta entuziasm nu mai erau bune de folosit. Profilul românului care face cea mai mare mare risipă de mâncare, așa cum rezultă din cercetări, arată că el are sub 35 de ani, locuiește la oraș, are studii superioare și cumpără îndeosebi de la supermarket. Eu mă încadram perfect — și ca mine, sunt convinsă că mulți alții — deși la acea vreme habar n-aveam despre acest portret-robot. Atunci însă, sub impactul sacilor de gunoi pe care-i umpleam cu mâncare de care nici nu mă atinsesem, am conștientizat și a început să mă preocupe serios problema risipei alimentare; știam că puteam să dau în continuare vina pe stilul meu de viață aglomerat sau puteam să încerc să schimb, de-a lungul anilor care au urmat, ce stătea în puterea mea să schimb.
Astfel, mi-am dat seama că pentru a reduce cât mai mult risipa de mâncare, e important să începem chiar dinainte de a pleca la cumpărături: o listă cu ingredientele și cantitățile necesare este foarte utilă; cu cât ești mai pregătit atunci când mergi la cumpărături, cu atât ai mai multe șanse să eviți cumpărăturile inutile sau în exces.
Pentru că liste mi-a plăcut dintotdeauna să fac, a priori întocmesc de obicei o primă listă cu rețetele pe care plănuiesc să le fac, fie din plăcere, de poftă sau ca proiecte, iar pe baza lor fac apoi lista de ingrediente necesare. Dacă se întâmplă să mă las pur și simplu inspirată de ce găsesc prin piață, fără să am ceva anume în plan, după ce mă întorc cu ingredientele și le depozitez în frigider, scriu o listă cu ce am cumpărat și, pe baza ei, mă joc creativ, și decid astfel ce voi găti.
Deși era mai comod să merg o dată la supermarket pentru a bifa toate cumpărăturile, am început să fac constant mai multe drumuri la piață, pentru ingredientele pe care le pot lua de acolo, în special pentru cele de sezon. Sunt deja ani buni de când fac asta și pot să mărturisesc că “mai puțin, mai des și mai proaspăt” a devenit o deviză care în timp s-a dovedit a fi pentru mine o strategie foarte bună nu doar în ceea ce privește cumpărăturile, ci și la nivel nutrițional (mai multe mese mai mici și mai dese de-a lungul zilei decât una singură, dar copioasă, la final de zi).
Dar ca să ții lucrurile proaspete mai mult timp, n-ai nevoie doar de cumpărături făcute inteligent, ci și de un spațiu de depozitare pe măsură. Nu toate frigiderele sunt, însă, capabile să ofere aceeași durată de depozitare a alimentelor, deși interiorul lor poate părea similar. Am avut de curând ocazia să descopăr combina frigorifică V+ de la LG, ideală dacă vrei ca mâncarea pe care o cumperi să rămână proaspătă cât mai mult timp, combină în care tehnologiile care “nu se văd, dar se simt” sunt și cele care fac diferența, pentru că ele sunt cele care ajută la o depozitare corectă, într-un mediu gândit special pe specificul fiecărui tip de aliment.
Astfel, combinele frigorifice V+ de la LG vin echipate cu sistem NatureFRESH, pentru alimente mai proaspete. Sistemul include trei funcții: Fresh Balancer și Moist Balance Crisper, care mențin un nivel de umiditate optim în sertarul de legume sau fructe și Fresh Converter, care te ajută să selectezi temperatura optimă în funcție de alimentele pe care le depozitezi în acest sertar. Temperatura poate varia între -2 și 3 C, iar dimensiunile orificiilor de aer variază în funcție de temperatură.
O altă caracteristică foarte “cool” a combinei V+ este sistemul Door Cooling+, care ajută la distribuirea uniformă a aerului rece în interior (răcind cu până la 13% mai rapid decât un sistem clasic) și care funcționează și ca o perdea de aer rece atunci când deschizi ușa combinei, diferența dintre temperatura din interior și cea a compartimentelor de pe ușă fiind astfel redusă. V+ vine și cu 30% mai puține fluctuații de temperatură față de frigiderele obișnuite prin SistemulLinear Cooling, în timp ce sistemul de răcire Multi Air Flow ajută la distribuirea uniformă și eficientă a aerului rece în toate compartimentele combinei frigorifice.
Nu în ultimul rând, sistemul Total No Frost oferă varianta optimă de răcire: folosind circulația forțată a aerului, evită crearea excesului de umiditate pentru ca tu să poți depozita alimentele oriunde în frigider, fără teama de alterare. Iar dacă nu ești acasă, nu-ți face griji: cu ajutorul aplicației LG Smart ThinQ, poți controla setările de temperatură ale combinei frigorifice de la distanță, direct din telefon. Totul pentru o viață mai bună.
Commenti